D40X

Deci am facut-o si pe asta ...am scos de la naftalina vechiul aparat foto si am reinceput sa butonez ... am fost si la un curs de panoramare , de fapt la jumatate caci celalata jumatate am stat in cafenea :):) 
Senor, bine am mai petrecut , ca in timpurile vechi , alea din care esti tu desprins...Gracias amigo , si da o sa merg la gradinita :):) 

 

 

 

  

 

Aici am inchiriat un model profesionist :):) Nu e grozava , dar lucrez pe manual si nu mai am manualitate :) :)

 

 

Si noapte buna, caci maine sunt om al muncii de dimineata pana seara ...     

           

Gol

   Sine de cale ferata ca doi serpi alungiti spre infinit , o pasarela si eu privind in jos... ma linistesc cand vad cablurile verzi de inalta tensiune cu inscriptionarea DANGER, naiba doar verde e culoarea sperantei :):) ...si oceanul ma mai linisteste ...si marea si prapastiile pe buza carora iti poti trage sufletul , si pe fundul carora te poti odihni...

M-am comparat odata cu un bonsai , acum sunt un bonsai uscat , de altfel mie mi-au murit toti bonsaii , nu stiu sa am grija de ei , nici de mine ....

Miros tare de brad infipt spectaculos in stanca, ploaie de  frunze , un parau vesel si nepasator , soare si lumina filtrata , da ...viata e minunata ...o da ,  viata  e minunata daca esti piatra, copac sau pasare ce au evoluat liber... dar daca esti o pasare in colivie , sau un elefant inconjurat de un gard electric intr-o menajerie de circ  si ai memorie , si executi niste pasi de dans in fata unor turisti insensibili .... pai atunci viata SUCKS.

Deci preferi sa te balacesti in noroiul tau din jungla... liber .

Gata o sa incep sa fac ceea ce mi-am dorit intotdeauna dar am fost prea lasa ca sa o recunosc . Medicina o sa mearga inainte , o fac si eu ca pe o misiune christica J Oare sunt blasfemica sau ironica , sau doar disperata ?

O sa incep sa fac ceva pentru mine . Incep sa fac un curs de design interior  sau de introducere in arta plastica .... sau vad eu ...habar nu am cu ce sa incep..cred ca o sa le iau pe rand ...

Ceva frumos

"J'adore ton sourire " asta mi-a spus mie in seara  aceasta un copil, o fetita franceza . E cel mai frumos compliment pe care l-am primit vreodata ... bine ... era un ras in hohote nu chiar un "sourire" , dar ce mai conteaza ...  nu conteneste sa ma surprinda sensibilitatea acestui popor, pe care il simt foarte aproape de sufletul meu...culmea ea ca si ei imi raspund la fel si m-au adoptat din prima clipa...

Scrisoare catre un prieten

Deci nu incerc sa ma inspir din Paler ( pentru cunoscatori  si pentru Liz creatorul :)
Ideea e ca sunt atat de stresata ca nu pot sa dorm noaptea , asa ca scriu ... prietenilor . Scrisoarea  ( modern - mailul )  am intitulat-o " Despre penibil ,riduri , oftalmo si Noica " 

"Stii ce cred eu ? Momentul ala penibil a fost mult mai  intens si mai viu decat multe alte momente rationale, corecte, care nu lasa loc interpretarilor, deci moarte . Am avut nevoie de curaj sa il provoc , dar tu reflex l-ai etichetat ca penibil,  ca un scut impotriva sinceritatii.  Si ca orice act uman sincer , deci nud , a parut penibil ... si Eliade , scriitorul meu preferat a spus-o "ridicolul este singurul care merita sa fie imitat , caci numai imitand ridicolul imitam viata , deoarece acolo se ascunde sinceritatea ei deplina , iar nu ideile si convenientele ei care sunt aspecte ale mortii " .

Imi pare rau ca nu ai acceptat invitatia mea la ridicol :):):)

Ma duc in atelierul lui Brancusi , sa ma intorc un pic la esenta si dupa aceea restul...

Si scuza-ma ca te-am facut insensibil , stiu ca nu esti asa, din contra ...

Uite-l si pe Noica care ti-ar fi facut antireclama :)  " Ea nu admite să treacă peste chipul ei umbra unei idei care se va fi rostit, sau să se înscrie undeva cuta unui adevăr. Nu, ea vrea să revină la chipul din faţa oglinzii, la masca adoptată o dată pentru totdeauna. Ce-i pasă că falsifică astfel o întreagă devenire? Intr-o lume in care totul devine, ea vrea să rămână aceeaşi." 

Si sa stii ca intalnirea noastra in ansamblu a fost chiar draguta .  Acum ne putem desparti pentru ca NE-AM INTALNIT .

P.S.

Sa te distrezi bine la Sinaia... arta plastica se poate admira chiar si cu prietena langa tine :):):)
Pup.

Franta . Sud. Pres de Bordeaux .

Deci da , am plecat Liz... sunt aproape de Bordeaux , la 1 ora cu masina ....poate o sa fac o programare la clinica aia celebra de ortopedie , dar nu am avut nici timp , nici gandul la asta ... am intrat aici direct la treaba , adica din prima zi am consultat si am facut un laser ... astia aici te arunca direct in apa :):) am multe de spus , nu dorm prea bine recunosc,  ... nu vreau sa vorbesc prea mult  de job , macar pe blog sa ma desprind .... dar va spun...sistemul de sanatate de aici e la ani lumina de al nostru... acum vad ce inseamna o tara bogata , care da tot pentru oamenii ei ... in fine... o sa va povestesc dar acum mi-e somn ... da ... imi vin acum in minte si Biarritz si Atlanticul si  stancile spectaculoase si surferii ca niste pasari negre plutitoare ...

 

 

Plec pur si simplu

N-am mai scris, am avut  o viata interioara si exterioara agitata, am mai intrat sa aprob comentariile genunchistilor si cam atat... Plec...in Franta sau Luxembourg... posturile ofertante..o sa vad la care ma opresc. Dar plec mama naibii orice ar fi...bai deci simt ca ma sufoc , creierul si simturile imi sunt greoaie, parca traiesc intr-o gelatina... am mai avut o tentativa acum 2 luni. M-am oprit, nu voiam sa calc pe oameni la care tin... dar acum m-am ridicat din nou si plec..si ei, daca tin atat de mult la mine , sa se dea la o parte. Deci eu nu pot sa ma mai tarasc...am un genunchi operat si nu pot merge in genunchi...na . Revin
Asa ...deci revin.
Omul cu comentariul are dreptate...Nu am chef acum sa va povestesc ce umilinte am indurat, bine, unora le par un pic nebuna..adica practic nu as avea motive sa plec...ba da...sunt franata la mine in tara sa ma dezvolt, mi se pun limite..nu sunt lasata sa lucrez nici cu 50% din capacitatea pe care o am...bai si eu sunt workahoolica... si am ajuns la un nivel peste care nu mai sunt lasata sa progresez...bai frate...trebuie sa ai o anumita psihologie sa poti sa traiesti linistit in Romania...psihologie de sclav...sau de hot...in fine...
Ma gandisem sa ma apuc de facut copii...nu sunt in stare de asta....adica nu am stare pentru asta.:(:( ..o sa fac un copil cand o sa ma linistesc si cand o sa simt ca mi-am gasit locul..caci omul...ma indoiesc ca il voi gasi vreodata... actualul nu intelege nimic , si cu toate astea tine cu tot dinadinsul sa stea langa mine... Omul e bine dresat de sistem...se multumeste cu momente si cu bucati mici..ceea ce mie imi convine...E un om bun...o sa sufere putin si o sa-i treaca...la el si suferinta are intensitatea unui licurici...si dragostea..si tot.
Mda...o sa va povestesc experienta...caci cred ca o sa cam urlu de singuratate pe acolo...asa ca o sa reinviez blogul...si o sa mi se faca dor de limba...de tot...stiu din Spania...si de rau o sa imi fie dor :):):)
Dar mai vede, asta...toate la timpul lor...
Momentan fac exercitii la franceza , citesc niste carti siropoase en francais evidemment :):) , si urmaresc Psihologia Crimei pe AXN :):) si dau interviuri si imi caut postul...ca sunt si un pic pretentioasa....
In rest...Tu m-ai abandonat, tout c'est parfait, eu merg mai departe comme d'habitude, si viata e misto de tot . Pa . 

Pozitia copilului

L-am vazut ieri seara. Filmul este genial, de un realism acut, dar atata sensibilitate si bunatate in esenta, are o putere transformatoare pentru cine are sufletul deschis. Am fost mandra ca o echipa romaneasca a realizat asta si cred ca ar trebui difuzat si la TV, poate invata ceva si romanii inconstienti , poate s-ar mai trezi cativa. E un film de la care pleci mai bun... eu am si plans la final... discret. Ma gandesc insa cata grosolanie e in lumea asta, daca mai multi dintre cei prezenti in sala , hahaiau la final, unii radeau, faceau misto....mda...pe astia pe bune, i-as faulta fara procese de constiinta...
Deci genial, vedeti filmul .

No photos , please

Nu ma mai intreseaza fotografia , mi se pare inutila, mie nu imi mai transmite nimic, si nu ma refer aici la  fotografia documnet sau cea de concept.  Imi pare o copie firava a momentului , un fel de pastisa pe care nu mai am dorinta de a o revedea. Imi pare ca ascunde ceva, si ceva-ul asta e de fapt esentialul. "L'essentiel est invisible pour les yeux". M-a fascinat candva o gravura numita " O incercare de a surprinde invizibilul " , in care artistul nu prezenta obiectul , ci urma lasata de acesta, golul... deci, na , cam asta e .... Aaaa cu tablourile e altceva...pictura e dragoste ce se scurge prin varful pensulei...fotografia e rece...deci sa fie document si atat.