Culoare de stanga...

Deci viata modelata cu mana stanga are alta culoare, da ? Exact culoarea hartiei igienice pe care o am la baie , da parca mai conteaza.
Cu mana dreapta infasurata in camasa de forta, incep sa descopar cat de mult am nedreptatit-o pe sora ei stanga...e in stare inclusiv sa spele farfurii...la deschis borcane ii mai sar genunchii in ajutor...la machiaj nu se prea pricepe, dar apreciez ca se straduieste sa invete...intelege ca e perioada ei de glorie.
Bun...in plus experimentez un fel de "eat your heart out " :):) nimeni din familia mea nu are habar ca m-am transformat in ciunga ... ca sa evit lesinuri si istericale materne, si navalirea lui taica-meu cu argumentul de necombatut : "trebuie sa-i gatesc fetei !"... am preferat sa fiu discreta :)
Afectiune primesc suficienta de la prieteni, de la vecini, de la vanzatoarele din piata sau soferi de taxi (fuck, nu am voie sa conduc, asta da frustrare), iar de saptamana viitoare ma asteapta afectiunea pacientilor ... chiar mi-e dor sa incep consultatiile, ca de operat pofta-n cui pana in februarie...sunt pasionata de jobul meu...atat de pasionata ca ieri am stat in varful patului citind keratotomii astigmatice si laseri excimeri in astigmatism...:):)
Si in final revin la prietenii mei (cred ca doar vreo 2 stiu de blog) carora la multumesc in public :):) si inchei cu cuvintele poetului sufletului meu : " a avea un prieten este mai vital decat a avea un inger "...

Talente :)

Natura moarta cu mana, laptop si citrice in bucataria proprie :):)

Sau frumusetea vietii cu mana in ghips :) pai sa incep cu faptul ca am concediu medical o luna...dar na ... voi profita doar saptamana asta ca altfel face sefu infarct... deci pana luni...lux. Si o sa mai continui pe masura ce descopar motive de fericire...trebuie sa le gasesc caci altfel mai am putin si plang...nu ca n-as fi facut-o si pana acum :)

Am cazut...

Mda... tocmai voiam sa fac apologia sportului mai precis a patinajului , de care ma ocup intens iarna, dar aproape mi-a trecut cheful. De la 10 la 12 noaptea am bantuit pe patinoar in Cismigiu cu o gasca nebuna... eu intrecandu-i pe toti :) Faza e ca am reusit sa cad ca naiba pe mana dreapta , dar atat de nasol ca intorcandu-ma acasa schimbam vitezele cu stanga....
S-au dus naiba planurile mele de a va descrie muschi incordati , piruete, mers cu spatele... nu mai am in cap decat o durere surda si teama ca am dracu vreo fractura...
Da ..asta e...sper sa-si revina repede ca nu am chef de repaus nici macar o zi .
Exista o expresie in box , apropo iubesc boxul, m-am trezit la 5 dimineata sa il vad pe Bute , a meritat... Asa ... expresia este urmatoarea : "s-a trezit din pumni " ...E ceea ce aplic de fiecare data cand ma doare ceva... asa ca draga mea mana dreapta (ufff) trezeste-te , revino-ti ca n-am de gand sa te menajez....

DA ,

Tie iti place sa complici lucrurile,
Mie imi place sa scriu sarind peste randuri...
Daca ma vrei complexa afla ca sunt simpla ca pamantul
Dar cel mai bine e sa vrei totul de la tine.
Nu iti voi alina singuratatea, dimpotriva...
Si astfel te voi lasa sa cresti.
Si daca nu vei intelege cu atat mai bine
Iti voi spune ca a fost o confuzie.
Si te voi indemna sa mergi mai departe,
Cu zambetul pe buze.
Si tu si eu...
A..nu stii sa zambesti
Injura atunci...
Si stii de ce nu-ti cer ?
Caci lucrurile care trebuie sa se intample
Se intampla fara sa le ceri ...
Eventual pot sa te rog ...

Fuck you :)

Privesc prin ochii unui inger
Casa la care visezi ... o recunosti ?
Pare prietenoasa si totusi nu ...
La fel si tu .
Nu mai incerc de mult sa inteleg
Las totul sa treaca pe langa mine, prin mine...fara sa-mi tulbure atomii
Sunt prea rarefiata...
Si stii ce ?
De ce te folosesti de numele si taria unui whisky black label,
Cand nu esti decat un compot de mere ?

Ceata

Peisaj neurastenic. Zilnic. Nu se vede tarmul, e invaluit intr-un abur gros , laptos, cu miros intepator. As fi vrut sa scriu despre insula, dar mi-e prea lene , sunt prea obosita si n-am nici un chef . E ceata deasa...nimeni nu o poate face sa dispara...astepti degeaba tu ...

Haiku

Am primit o carte cu haiku-uri .
Frumos. Mi-ar fi placut sa le fi scris eu , dar nu...pentru asta trebuie sa ai har...nu il am....
E pacientul meu si la prima vedere un om absolut banal. Chiar un pic iritant caci vorbeste mult, aparent inutil...intr-o lume in care totul trebuie sa fie rece si precis ca un bisturiu.
Il intrerup scurt : "Da domnule aveti cataracta si in plus la ochiul stang, o membrana epimaculara . Cand vreti sa programam operatia ? "
Probabil ca ii par grozav de barbara , dar pare sa inteleaga si revine in lumea de carne si sange. Imi scrie o dedicatie si imi intinde cartea. Multumesc frumos , urmatorul...
Haiku-urile scrie de el sunt frumoase, foarte frumoase.... Ma gandesc ca trebuie sa fie tare trist sa fi inzestrat cu o sensibilitate deosebita , si sa ai in acelasi timp articulatii care sa se uzeze, organe care sa se revolte si sa doara, ochi care sa nu te mai ajute si mai ales, sa te misti greoi intr-o lume grabita in care fiecare clipa trebuie "valorificata" la maxim...doar "time is money" , nu ?
Da..natura umana, in toata diversitatea ei se plimba zilnic prin fata mea ...
Si uneori ma pune la incercare : "stiti cine a fost Delfinul ? Stiti cine e zeita Minerva " :):):) batraneii eruditi casca gura cand le raspund si conchid "da..e de mirare ca cineva din generatia dumneavoastra mai citeste " :):) ... cu greu ma abtin sa nu rad...
Si o conversatie pe care nu o s-o uit :
" Domnisoara, eu ca si Dorian Gray imbatranesc pe dinauntru " si zambeste superior :):)
" Domnule , in locul lui Dorian Gray imbatranea tabloul, in locul dumneavoastra cine imbatraneste ? "
Omul surpins, face ochii mari si nu are un raspuns...ii raspund tot eu, cu zambetul pe buze...
" Eu cred ca sotia " :):):)
Noroc ca tipul avea simtul umorului ...
Morala : la asa pacienti, asa doctor :):):) si de asta ma duc eu cu drag la job :):)