1929 Aachen - am fotografia originala :)... In amintirea campurilor cu flori si cai din Baneasa... Si un cantec care mi-a insotit copilaria de pe discurile de vinil ale parintilor...
Am sufletul plin...am vazut asta seara piesa lui Dan Puric...asta dupa ce am facut slalom intreaga zi intre job, dentist, si Lipscani , am reusit sa ajung insa la timp... e un spectacol emotionant, de sunet si miscare, fara cuvinte, un teatru-dans ... in care povestea este spusa cu trupul si sufletul...2 actori tineri, Ana si Paul , care m-au impresionat prin frumusetea gesturilor si mi-au transmis plutire, vis, desprindere... si o scena la care mi-au dat lacrimile : el , aplecat sub povara unei cruci umane - aceea a iubitei lui...frumos de tot...imi pare rau ca s-a terminat cand eu voiam sa nu se mai termine...aaa.. si muzica buna, buna de tot...da si la un moment dat cei doi danseaza tango la orizontala :) cel mai frumos dans pe care l-am vazut... Mergeti si vedeti....e prea frumos...