luni, 19 aprilie 2010

Erou...

Tot respectul. Sigur Bute nu scrie vreun blog. Tipul isi vede de treaba lui si realizeaza ceva maret. Cata munca, cat calm, cata gandire lucida sub lovituri. Boxul e un sport inteligent si Bute dovedeste cel mai bine asta. Erou national.

joi, 25 martie 2010

Ma ascund. Pa .

Deci n-am chef sa citeasca nimeni ceea ce scriu aici. Aproape nimeni. Doar Tu si eu...

joi, 4 martie 2010

Exista dubluri. Identice.

Sunt inca socata . Si vreau sa scriu aici , ca sa nu uit...caci traiesc clipa prezenta atat de intens , incat cele trecute se pierd intr-un fel de abur ...sinapsele mele nu mai sunt accesibile a doua oara.
Deci ...se intampa cand eram la facultate... un tip se opreste langa mine si ma intreaba " Martha ce faci aici ?" m-am uitat la el zambind " Ma confunzi " ...asta se uita la mine ca la o fantoma si imi zice.." Da , nu esti ea, dar sunteti identice " In fine... am trecut cu gratie peste moment, si am uitat, dar peste ceva timp un amic imi spune " Incredibil ce mult semeni cu o cunostinta , o cheama Martha " ...deci aia chiar exista... nu mi-am mainfestat interesul si atunci intresele mele erau extrem de pragmatice...
Se intampla din nou...in alt fel...
Am avut o sora care a murit ...anul trecut ...se numea Raluca ...Ralu. Peste cateva luni a trebuit sa ma duc la Londra...si ma intalnesc acolo cu un grup de romani ...nu ii stiam pe toti . La un moment dat , bai mi s-a parut ca vad o fantoma...o tipa din grup seamana cu Ralu a mea incredibil de mult...la fel de inalta , fata aproape identica ( nici nu am studiat-o ca mi se facea rau doar cand o priveam ) dar cam neingrijita si neglijenta...Ralu era impecabila... Am evitat-o cat am putut , dar tot am auzit cum o strigau ...o chema Raluca... A trecut intalnirea cu grupul, a trecut episodul Londra... uitasem...adica inchisesem sertarul ca de obicei...
Miercuri insa... Ma intorceam de la job cam epuizata , iau metroul , caci ieri am inceput mai tarziu si daca nu ajung inainte de 7.30am dau ture la nesfarsit sa gasesc loc de parcare... ma arunc pe un scaun si ma rog sa ajung cat mai repede acasa....ma uit in gol, casc discret , ma integrez perfect in peisaj....
Bai si odata nu stiu ce imi vine sa ma uit la aia care statea in fata mea...deci era Raluca din Londra , vie si la fel de sleampata ... si de data asta o fixez hipnotizata ...deci gura, nas, ochi , sprancene identice...identica...cateva fire de par alb , straluceau hidoase printre pletele castanii ...deci firele astea m-au salvat...Ralu nu ar fi expus asa ceva never...
Si nu numai firele , intre 2 statii tipa s-a scobit tacticos in dinti....deci ii multumesc ca a facut asta :):) ca m-a trezit si m-a impiedicat ca ma tin dupa ea si s-a intreb " Bai cu ce drept esti tu un fel de fake al sorei mele ?"
Da..deci m-am dus acasa mai mult teleghidata...deci ce sanse ar fi ca eu , care merg extrem de rar cu metroul sa intalnesc in el o tipa pe nume Raluca, copie fidela, dar cu cativa ani mai tanara ??? Cam aceleasi sanse pe care le-am avut si la Londra...
In fine... nu mai inteleg nimic....
Un lucru e clar..nu imi pare rau ca nu am vorbit cu ea...Raluca asta nu e Ralu, asa cum nici eu nu sunt Martha.... si totusi era identica....
Dovada mai mare ca asta , ca suntem infinit mai mult decat un trup mai vreti ?

duminică, 7 februarie 2010

Azi...

Am avut un chef nebun sa ma rostogolesc prin zapada proaspat asternuta. Eu si un catel rottweiler . Am prins in cadere libera cateva poze, cam inghetate :)



marți, 2 februarie 2010

Vreau soare !

Pe o insula in Mediterana, lucrurile stau asa... oamenii sunt zambitori si relaxati, au vocea cantata si sufletul liber... ma gandesc ca trebuie sa fie tare urat acolo la voi, nu intelegeti ca reflectati in ochii vostri ceea ce va inconjoara ? Da...sunteti interesanti asa , indoiti sub suferinte metafizice, cu probleme existentiale inexistente, cu false dureri , cu zgarieturi pe care la afisati mandri ca rani dobandite in lupta... ma uit la voi tacuta si zambesc...sunteti atat de naivi...
Vreti sa stiti ce e suferinta ? Veniti langa mine si priviti-l pe barbatul cu ochi unic de azi, lovit cu un lemn, ce i-a facut praf acest singur ochi functional...duceti-va in spitalele din tara asta, mergeti in Africa sa vedeti copii murind de foame , sau razboaie civile sau femei vandute ca sclave...bai voi chiar nu realizati ca aveti tot si ca sunteti al naiba de fericiti...
O sa-mi spui ca esti foarte sensibil...hmmm...daca ar fi asa , nu ti-ai flutura sensibilitatea prin fata noastra , ai avea ceva mai multa decenta. Deci nu.
Mergeti si va incalziti putin, destinatia v-am sugerat-o eu :)
Si morala pe care o stiu de la un popor nascut pentru arta : "cand cineva incearca sa te violeze, si dupa ce ai facut tot posibilul sa scapi nu reusesti , nu te mai stresa, relaxeaza-te si simte-te bine " Relajate y disfruta , mai pe scurt...

vineri, 22 ianuarie 2010

Te iubesc, Cristi Iacob :)

Normal ca am si eu iubirile mele neimpartasite, pure si neintinate pana la capatul lumii. De Cristi m-am indragostit dupa ce l-am vazut jucand in Baal...dar atat de tare , incat dupa spectacol , cu prietenul meu de mana, l-am asteptat la iesirea actorilor :
- Buna, te rog frumos, pot sa te pup ? l-am intrebat mai mult de forma, caci in secunda urmatoare am sarit si l-am pupat pe obraji :) E scund, e cu un cap mai scund ca mine ...dar e atat de mare... Si e viu ...Si atunci era cam socat, se uita la amicul meu care zambea ingaduitor :) Iti multumim, iti multumim mult, i-am mai spus ... aveam ochii in flacari si atata cer sub pleoape si inima in cap...
- Dar ai vazut...erau oameni care au parasit sala...mi-a spus el intristat...(saracu, omul asta chiar iubea publicul)
-Aceia nu conteaza, noi iti multumim din suflet....
Asta seara mi-am amintit de intamplarea veche de 6 ani , cred ...Am vazut pentru a doua oara Colonia ingerilor...cu alti ochi...unii mai deschisi...mi-a placut la fel de mult, am ras si am cazut pe ganduri si mai mult...Mi-am imaginat ce orgoliu, ce bucurie teribila , sa iti vezi piesa regizata si jucata genial... (un pic modificata, indulcita pe alocuri )...
Si am aplaudat asa, cu mana in ghips , sufletul in ochi si zambetul pe buze...si i-am transmis telepatic lui Cristi ca-l iubesc, asa cum il iubesc si pe Nichita, pe Mircea ( Eliade mai ), si pe vreo inca cativa ....

luni, 18 ianuarie 2010

Baby :)

Nu mai insista dragul meu, nu mai raspund. Imi esti drag, semanam, esti aproape la fel de exotic ca si mine , ma faci sa doresc sa strang pumnul... te las liber, asa cum ai venit. "Vin fara urme pe spate " remember ? faza e ca m-a apucat o dorinta tampita sa iti las eu urmele astea :) asa ca... e mai bine sa stai departe...te protejez, vezi...(vezi foto :):)
O sa adormim si o sa uitam...
Si stai linistit, toate suntem nimeni...

Poftim: flacara violeta & stuff :)