joi, 28 octombrie 2010

Depresie...

Prietene , ia totul cu tine
mai ales amintirile
Ca sa redevin animalul pur
ce eram inainte de a a te cunoaste
Ca sa pot sa rad din nou primordial, la soare
liber, flamand...
Dar tu...ma astepti uneori in vis...
Si atunci ma trezesc domestic .


P.S. deci bai, cand depresia se instaleaza, devin creativa ...macar atat... acum cateva zile cand am scris asta imi era indiferent daca traiesc sau mor... uneori mi se face greata de clisee, de conformism , de viata rutinata , de oameni anosti , de fiinte insuficiente, de mine , de tine, de tot. Bai deci marea majoritate suntem niste animale castrate... si daca ni s-ar arata cerul, multi dintre noi l-ar refuza... Tu ... de ce nu spui nimic ?