vineri, 25 octombrie 2013

Gol


   Sine de cale ferata ca doi serpi alungiti spre infinit , o pasarela si eu privind in jos... ma linistesc cand vad cablurile verzi de inalta tensiune cu inscriptionarea DANGER, naiba doar verde e culoarea sperantei :):) ...si oceanul ma mai linisteste ...si marea si prapastiile pe buza carora iti poti trage sufletul , si pe fundul carora te poti odihni...

M-am comparat odata cu un bonsai , acum sunt un bonsai uscat , de altfel mie mi-au murit toti bonsaii , nu stiu sa am grija de ei , nici de mine ....

Miros tare de brad infipt spectaculos in stanca, ploaie de  frunze , un parau vesel si nepasator , soare si lumina filtrata , da ...viata e minunata ...o da ,  viata  e minunata daca esti piatra, copac sau pasare ce au evoluat liber... dar daca esti o pasare in colivie , sau un elefant inconjurat de un gard electric intr-o menajerie de circ  si ai memorie , si executi niste pasi de dans in fata unor turisti insensibili .... pai atunci viata SUCKS.

Deci preferi sa te balacesti in noroiul tau din jungla... liber .

Gata o sa incep sa fac ceea ce mi-am dorit intotdeauna dar am fost prea lasa ca sa o recunosc . Medicina o sa mearga inainte , o fac si eu ca pe o misiune christica J Oare sunt blasfemica sau ironica , sau doar disperata ?

O sa incep sa fac ceva pentru mine . Incep sa fac un curs de design interior  sau de introducere in arta plastica .... sau vad eu ...habar nu am cu ce sa incep..cred ca o sa le iau pe rand ...

5 comentarii:

  1. Unele vise nu se conturează bine cât timp ne zbatem în dedicare absolută altora, însă amânarea/reprimarea nu e semn de laşitate...doar renunţarea e. Ştiu cum e să fii o fiinţă polivalentă. ;) Îmi permit să-ţi scriu un refren ce mi-l intonez când temerile proprii ori insuflate mă stagnează câteodată '' Unicele piedici reale sunt cele lăuntrice. Atâta timp cât ceea ce visezi a fost atins înainte, chiar dacă în alte timpuri şi împrejurări, şi tu poţi reuşi! Toţi suntem efemeri şi capabili!''. Mai mult, chiar şi visele inovatoare sunt realizabile dacă nu sfidează nişte legi naturale. So...dare, Daria! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Plăcerea mea...să citesc, să descopăr oamenii ce-i simt şi-n care mă simt. Mi se întâmplă rar...
    P.S. De adăugat -ita la ultimul cuvânt. :D Am şi euri masculine, însă apartenenţa la XX mi-e indubitabilă. ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. cunosc disperarea, am trecut si eu pe acolo, iti amintesti ?! important este sa afli si sa nu uiti ce doresti pentru viata ta si asta te va implini. nu esti niciodata singura... orice vis are pretul lui in disperare dar firile puternice vor traversa valea plangerii de mila si vor merge mai departe ...

    RăspundețiȘtergere
  4. da Tony stiu ce spui... nu imi plang de mila, pragmatica cum sunt realizez ca e inutil :):) mi-e ciuda ca nu am realizat pana acum ca am incercat sa ma adaptez unei lumi careia nu ii apartin, si am reusit sa mint atat de bine, inclusiv pe mine... de aici si plictiseala continua si tendinta de a fugi periodic, ( sa o numim conventional munca in strainatate ) ... E ok, jumatate de zi mint in continuare ( dar e util pt altii, deci scuzabil ) iar in cealalata jumatate incerc sa descopar ce ma face pe mine fericita ...si sa intalnesc altfel de oameni ... mai frumosi . Te pup cu drag , Corina .

    RăspundețiȘtergere